România are şanse să intre în Cartea Recordurilor cu cea mai mare orchestră din lume. 800 de instrumentişti cântă înpreună şi reuşesc acest lucru pentru că se înţeleg într-un singur limbaj, cel al muzicii. Niciodată nu s-a întâmplat ca orchestra să fie
Cultura mondială a maselor, care este urmată într-un mod de “maimuţăreală” penibilă şi de cultura românească, gravitează astfel în jurul imaginii prin televiziune, care acaparează timpul prin multitudinea programelor oferite, şi în jurul sunetului prin universalitatea stilurilor muzicale promovate insistent în rândul
Amintirile copilăriei. Uliţa plină de oameni. Cireada vitelor care umple drumul spre locul de păscut. Cuptorul se pâine şi biserica în slujba de duminică. Câteva din imaginile rămase vii în memoria unui copil crescut în satul tradiţional maramureşean.
Localitatea Băiuţ a găzduit în acest final de săptămâna un mini-festival al iubitorilor de motociclete, care s-a lăsat, printre altele, cu o serie de concursuri de băut bere, prins găină sau concurs de tricouri ude.
Societatea începutului de mileniu III pare să devină tot mai mult tributară concepţiilor actuale vehiculate la nivel global, conform cărora priorităţile omului sunt eficienţa si calitatea materială a vieţii, bunăstarea materială vazută ca necesitate primă, confortul biologic si psihic vazut ca o
Ca şi medicina, muzica se adresează fiinţei, în limbaj creştin am spune persoanei, aducându-i diferite stări: bucurie, tristeţe melancolie etc., poate aduce echilibru sau dezechilibru – dezechilibrul psihic fiind datorat de audiţia abuzivă a unei muzici defavorabile, distructive, ce duce la discreditarea
Istoria umanităţii consemnează încă de foarte devreme existenţa preocupărilor de natură muzicală. Activităţile din societatea primitivă erau acompaniate de o anumită muzică, muzica fiind o necesitate şi o activitate vitală, intim legată de cuvânt şi apărută nu ca o artă de agrement,
