”Cămeşe, sumnă, zadie şi chischineu sau batic! Aiesta-i portu’ nostru popular la femei! Mai nou în pânzătură vin prinse pe lângă miile de mărgele şi cristale swarovski, să fie şi mai frumos!” spune la o scurtă prezentare a costumului tradiţional oşenesc, cea
Există un limbaj când vine vorba de animale. Conviețuirea omului cu necuvântătoarele din bătătură a dezvoltat și un ”dicționar” de expresii de-a lungul timpurilor. În cazul ciobanilor, oile știu ce le spune ciobanul prin sunete intraductibile, vorbe și gesturi .
Pandemia a lăsat urme adânci în satele din Maramureș. Carantina și restricțiile au văduvit oamenii de libertatea de mișcare iar întâlnirile prilejuite de marile sărbători religioase au fost interzise.După mai bine de un an de zile, la ridicarea restricțiilor de către autorități,
Un obicei pe cât de unic şi spectaculos, pe atât de greu. Se întâmplă o singură dată într-un an, într-un singur loc pe Pământ! De sute de ani, doar în localitatea Rus din Sălaj doi feciori neînsuraţi, rezistenţi şi sănătoşi tun, încep
Ultimul sfârşit de săptămână dinaintea postului Crăciunului este un prilej de veselie printre oşeni. Însuraţi sau nefamilişti, tineri sau bătrâni, cu mic cu mare, majoritatea îmbrăcaţi în vestitul costum tradiţional, oşenii se adună la ţupurit şi tropotit în ciuperca satului. Rânduiala din bătrâni face
Au hotărât să renunţe la o garderobă costisitoare iar efectul a fost pe măsură. După aproape un veac, pe uliţele satului localnicii au văzut cu ochii lor ce nu mai credeau vreodată! Portul popular de pe Someş, purtat tocmai de către naşi,
”Cămeşe, sumnă, zadie şi chischineu sau batic! Aiesta-i portu’ nostru popular la femei! Mai nou în pânzătură vin prinse pe lângă miile de mărgele şi cristale swarovski, să fie şi mai frumos!” spune la o scurtă prezentare a costumului tradiţional oşenesc, cea
[vimeo]https://vimeo.com/197709548[/vimeo] Obicei unicat în lume, pe Valea Someşului în Sălaj. Doi tineri neînsuraţi sunt îmbrăcaţi din cap până în picioare în paie după care dansează în toate gospodăriile din localitate. Tradiţia spune că firele de fân căzute în curtea sau casa gazdei
În Ţara Chioarului, la Curtuiuşu Mare, răsplata copiilor pentru colindele cântate în casele gazdelor sunt două feluri de colaci pregătiţi din timp special pentru seara de Ajun. Pentru fete cei care primesc colindul au un colăcel spiralat numit pupăză iar băieţii primesc
Crăciun de poveste pe Valea Someşului. Într-o lacalitate din Sălaj se mai poate vedea pe viu cum arăta Crăciunul acum aproape două sute de ani. Este vorba despre o casă foarte veche construită din pământ şi acperită cu paie, care mai este
Nu au petrecut şi nu au sărbătorit trecerea în Anul Nou. Pentru ei, Revelionul este o zi la fel ca toate celelalte. Ştiu că e Revelion dor pentru că aud pocniturile petărzilor şi uralele de belşug în localităţile din jur.Trebuie să fie
