Satul Boiereni este deja faimos în judeţul Maramureş ca urmare a poveştilor din moşi-strămoşi care circulă prin viu grai despre un blestem care s-ar fi abătut asupra lui din cauză că autorităţile de la acea vreme (anul 1761-1762) au dat foc mănăstirii din zonă, iar oamenii din Boiereni au furat lemnul mănăstirii. Ideea acestui blestem încă persistă şi astăzi iar locuitorii acestui sat aflat pe lângă zona Rohia mai povestesc încă cu groază.
Satul Boiereni este poate printre puţinele sate din judeţ unde aproape la fiecare casă, fie ea locuită sau nelocuită, găseşti câte un semn al crucii. Fapt care te duce cu gândul la puterea credinţei, la puterea crucii asupra oamenilor. În rest este un sat ca oricare altul, cu mai mulţi bătrâni decât tineret, dar unul care ar da semne de renaştere dacă infrastructura rutieră din zona s-ar mai îmbunătăţi.
Satul Boiereni adăposteşte şi Mănăstirea Rohita, un lăcaş de cult extrem de frumos şi care se dezvoltă tot mai mult cu fiecare an care trece.
“Mănăstirea Rohita se afla în apropierea locului unde a existat o veche mănăstire. Despre care, conform tradiţiei satului, se spune că ar fi fost spartă şi arsă de către autorităţi. S-ar putea ca aceaasta mănăstire să fie una dintre cele care au fost distruse în timpul Imperiului Austro-Ungar.
În 1761 şi 1762 în Transilvania s-au distrus peste 150 de mănăstiri şi biserici. Din cele transmise din tata în fiu ştim despre existenţa unei mănăstiri în zonă, dar numai despre sfârşitul ei.
Nu se ştie deocamdată când a funcţionat, de când a funcţionat, nu avem date exacte deocamdată. Doar tradiţia satului care spune că existau 3 călugări care, împreună cu toţi copiii satului învăţau să scrie şi să citească româneşte”, a arătat părintele Teofan de la Mănăstirea Rohita din Boiereni.
