”Cămeşe, sumnă, zadie şi chischineu sau batic! Aiesta-i portu’ nostru popular la femei! Mai nou în pânzătură vin prinse pe lângă miile de mărgele şi cristale swarovski, să fie şi mai frumos!” spune la o scurtă prezentare a costumului tradiţional oşenesc, cea
[vimeo width=”800″ height=”450″]https://vimeo.com/56597980[/vimeo] Deşi sunt creştini desăvârşiţi, de Crăciun colindele lor sunt păgâne. Aşa le-au moştenit de la moşii lor. Când tot românul aduce slavă pentru Naşterea Pruncului, cu versuri ce aduc aminte de începutul creştinismului, moţii rămân ancoraţi în tradiţiile vechi
În Ţara Lăpuşului obiceiurile vechi încă mai pot fi văzute pe viu, în toată splendoarea lor, ca acum un veac. Modernismul şi civilizaţia secolului 21 nu a reuşit să şteargă de tot îndeletnicirile bătrâneşti iar lăpuşenii se mândresc şi astăzi cu obiceiurile
În poveştile lui Creangă găina babei a-nceput să facă ouă numai după o mamă de bătaie. În realitatea din satele de pe Valea Someşului, lucrurile stau exact la fel însă la o altă scară. Aici subiectul este unul la fel de comun
Strămoşul Căminului Cultural încă mai are multe poveşti de spus. Şura din satele tradiţionale a fost şi se pare că va mai rămâne încă multă vreme locul în care oamenii se întâlnesc, petrec şi socializează în voie. Graţie unui proiect derulat de
”Cine plăteşte Paştele, ierte-i Dumnezeu păcatele!” este vorba în Oarţa de Sus-Maramureş în fiecare noapte de Înviere. Prescura şi vinul din care este făcuta pasca sunt oferite în fiecare an de către o familie de credincioşi. Cei care se oferă să facă
Un obicei pe cât de ciudat pe atât de spectaculos poate fi întâlnit şi văzut pe viu la marginea judeţului Cluj cu Sălajul. Aici, pentru norocul porcilor un tânăr este îmbrăcat cu frunze de fag, pe cap i se pune un coif
” Că aşe-i în sat la noi,/ La mâncări încep de joi!/ Socrul mare gazdă bună,/ Ne dă horincă numa’ de prună!/ Aşa începe o nuntă tradiţională în Sălişca – judeţul Cluj. Sunt vorbele starostelui (maestrului de ceremonii) la începutul mesei, chiar
Sălăjenii adună, numără, aleg şi vopsesc cele mai multe dar şi cele mai tari ouă. În localitatea Rus de pa Valea Someşului, de Paşte se pun la fiert şi vopsit ouă, cu zecile de mii. Obiceiul este unul foarte vechi şi are
Se întâmplă într-unul dintre cele mai frumoase sate ale Maramureşului, Preluca Nouă! Aici, vechimea şi rusticul nu sunt asimilate cu sărăcia şi demodarea, ba mai mult, localnicii au început să pună preţ pe valorile de odinioară. În locul demolării, două familii au
Momente inedite de folclor în Lemniu pe Valea Someşului. Un japonez din Tokyo a lăsat cu gura căscată până şi pe cei mai mari dănţăuşi din sat. Specialist în culegerea folclorului din Europa a dansat şi a bătut pe picior cele mai
