Mii de kilometri pentru un pește pe care îl aveam acasă!

Mii de kilometri pentru un pește pe care îl aveam acasă! Trebuia să merg tocmai în Tunisia ca să aflu cât de bun este lupul de mare, pe care, culmea, îl avem și noi în România! Ǎsta da turism gastronomic: pleci în Africa de Nord ca să descoperi ce găsești și la supermarketul din colț!…
Prietenul nostru din Tunisia, Nouredin Labaied, este mare pescar. Are propria ambarcațiune și iese constant pe Marea Mediterană, în zona Mahdia, la pescuit. Și, cum omul nu pescuiește doar pentru Instagram, ne-a făcut bucuria să ne ofere pește din belșug, pregătit exact cum îl gătesc localnicii.
Și am avut parte de un adevărat recensământ piscicol: sardine, macrou, ton – vedetă absolută în bucătăria tunisiană, inclusiv în brik, salate și sandvișuri –, doradă, barbun, dentex, mero, pește-spadă și, bineînțeles, o mulțime de fructe de mare.
Dar pe mine m-a cucerit lupul de mare, sau loup de mer, cum îi spun tunisienii. Carne albă, fermă, foarte bună la grătar. Și, ca să vezi ironia sorții, mie mi s-a părut că seamănă foarte mult cu păstrăvul nostru: și ca formă, și ca gust.
M-am întors în România hotărât să găsesc și eu lup de mare. Am început cercetările, am întrebat, am căutat, am analizat problema aproape ca pe o investigație jurnalistică. Și atunci am primit lovitura de grație… Lupul de mare se găsește și la noi. I se mai spune și biban! Adică eu am făcut mii de kilometri ca să descopăr un pește pe care probabil îl aveam la câteva raioane distanță.
Astăzi, nevastă-mea a pus unul la cuptor și i-a făcut un fel de garnitură care putea liniștit să candideze la funcția de „masă completă”: cartofi dulci, cartofi normali, broccoli, dovlecel, fasole verde, porumb, morcov și lămâie. Lângă toate astea, a pus și niște ardei copt, ca să fie clar că nu se joacă atunci când vine vorba de mâncare. Minunat!
Concluzia călătoriei mele în Tunisia? Uneori trebuie să pleci foarte departe ca să descoperi lucrurile bune de acasă. Iar în cazul meu, trebuia să traversez Mediterana ca să aflu că lupul de mare se găsește, de fapt, și în frigiderele românești.












