”Cămeşe, sumnă, zadie şi chischineu sau batic! Aiesta-i portu’ nostru popular la femei! Mai nou în pânzătură vin prinse pe lângă miile de mărgele şi cristale swarovski, să fie şi mai frumos!” spune la o scurtă prezentare a costumului tradiţional oşenesc, cea
[vimeo width=”800″ height=”450″]https://vimeo.com/75131775[/vimeo] Ai prune, bei horincă! Este vorbă bine învăţată de sute de ani, de către sălăjeni, din moşi în moşi. Cine n-are, poate să cumpere! Sunt axiome ce schimbă mersul satului în lunile de septembrie, când vestitele fructe sunt valută
[vimeo width=”800″ height=”540″]https://vimeo.com/57402249[/vimeo] Obicei vechi de când lumea, în satele ortodocşilor de rit vechi. Pentru a fi cu noroc în noul an, de revelion ucrainienii din Maramureş sar prin foc, în momentul trecerii dintre ani. Tradiţia spune că în acest fel vor
[vimeo width=”800″ height=”450″]https://vimeo.com/57011490[/vimeo] Toţi Ionii însuraţi din Mireşu Mare sunt cinstiţi de sărbătoarea care le poartă numele cu muzică, dansuri tradiţionale şi bucate alese. Obiceiul este foarte vechi, şi în zonă, poartă numele de Verjel. Dacă sărbătoriţii au parte de cele mai
[vimeo width=”800″ height=”450″]https://vimeo.com/56978857[/vimeo] În Poienile de Sub Munte, pregătirile de Crăciun se încheie abia la lăsatul serii. Până atunci casele sunt impodobite de sărbătoare, cu şterguri noi înstruţate cu cetină de brad. Dacă întreaga zi se ţine post negru, seara masa este
Prilej de sărbătoare şi pentru românii din Ardeal de Ziua Naţională. Aici, foarte mulţi dintre ei au profitat de zilele libere, pentru a-şi tăia porcul de Crăciun. Pe Valea Someşului a fost mare aglomeraţie din cauza celor veniţi de la oraş, pentru
Dacă vulpea se încumetă să traverseze apele înghţate bocnă de ger în noapte de întâi spre două februarie, sălăjenii de pe Valea Someşului ştiu că-i semn de an roditor şi bogat, dar şi de iarnă lungă. Aşa spun bătrânii din Buzaş comuna
În satele din Maramureşul Istoric înaintea praznicului de Bobotează coconii(copiii) sunt cei care anunţă sosirea preotului cu apa sfinţită şi crucea, pentru binecuvântarea gospodăriilor. Sub forma unei cete de colindători coconii trec pe la fiecare casă şi colindă ”Tiralesa”, ultimul colind al
Ajunul de Sfântul Andrei aduce multă forfotă pentru fetele şi femeile din Maramureş. Pe Valea Marei fetele de măritat abia aşteaptă venirea serii ca să-şi poată afla ursitul în timp ce femeile se ocupă de protecţia casei şi a gospodăriei pentru tot
Toamna, gospodarii de pe Valea Somesului se uită îndelung dupa cuiburile soarecilor de câmp. În credinta populara, cu cât adaposturile rozatoarelor sunt înaltate mai mult de sol pe tulpina porumbului, cu atât iarna va fi mai bogata în precipitatii şi bineînţeles, omătul
Cântec joc şi multă voie bună de lăsatu secului în Maramureş. Cu mic cu mare, moroşenii au încins o petrecere cât să le ajungă pentru tot postul care va urma până la Crăciun. Pentru că timp de şase săptămâni mâncatul de dulce,
