Cerșetorii din Egipt și cum trebuie evitați!

Cerșetorii din Egipt și cum trebuie evitați! Recent, bloggerul Cosmin Avram a fost în Cairo și a povestit cum, pe lângă piramide și cămile, a întâlnit și o categorie aparte de localnici: cerșetorii profesioniști. Atât el, cât și soția sa, Andrea, au reușit să scape de ei folosind cea mai simplă strategie: au spus clar „No money!” și s-au îndepărtat repede, fără să stea la discuții. Explicația e simplă: mulți dintre acești cerșetori încearcă să te atingă „prietenos”, dar în același timp pot încerca să-ți ia ceva din buzunar sau din geantă. Sunt foarte inventivi și știu exact cum să te facă să te oprești, să zâmbești și… să devii victima perfectă.
Am aflat și eu cum stă treaba, pe pielea mea, în timpul unei vacanțe la Pickalbatros White Beach Resort din Hurghada. În fiecare seară, după apusul soarelui, eu și soția ieșeam la plimbare pe bulevardul Youssef Affifi (numit și Village Road), o zonă plină de hoteluri luxoase, magazine, restaurante și palmieri care se leagănă leneș sub briza caldă. Este o zonă foarte frumoasă și liniștită, dar — ca în multe locuri turistice — nu lipsesc cerșetorii. În prima seară în timp ce ne plimbam agale, din mulțime, s-a apropiat o femeie și, prin gesturi, ne-a arătat că îi este foame. Repeta obsesiv: „Money, money!” și își ducea mâna la gură, apoi la burtă.
Am răspuns politicos, dar ferm:— „No money!” și am continuat să mergem.
Doar că, la câteva secunde după ce am trecut de ea, am auzit un strigăt în spate. În fața noastră, din senin, a apărut o fetiță de vreo 3-4 ani, murdară, cu hainele prăfuite. Înainte să realizăm ce se întâmplă, copila a alergat spre noi și s-a prins de poșeta soției mele, strângând-o cu ambele mâini.
— „Ia uite, cred că are forță mai mare decât mine!” am zis eu, încercând să-i desprind degețelele. Dar nu voia deloc să dea drumul. — „Ce facem?” a întrebat soția, încordată, ținând geanta strâns.
Știam de la alți turiști că dacă încerci s-o desprinzi cu forța, copilul se aruncă pe jos și începe să țipe, iar mama apare brusc și face scandal, strigând că ai lovit copilul. Mulți turiști au pățit asta, iar rezultatul e mereu același: se strânge lume, tu devii „agresorul”, iar femeia cere despăgubiri. Un adevărat teatru de stradă.
Așa că am decis să schimb tactica. M-am retras câțiva pași și am aplicat „planul B” — o combinație de calm și improvizație. Am deschis borseta, am scos câteva bancnote egiptene și am zis cu voce tare, imitând tonul cerșetorilor: — „Money! Money!”
Fetița s-a uitat brusc spre mine, a ezitat o clipă, apoi a lăsat poșeta și a venit în direcția mea, atrasă de bani. În acel moment, i-am strigat soției: — „Traversează strada acum!”
Ea a trecut rapid strada, iar eu am mărit pasul în partea opusă, ținând copilul la distanță. După câțiva metri, fetița s-a oprit, s-a întors și s-a uitat la mama ei, care o urmărea cu atenție. Probabil aștepta o nouă comandă.
Am înțeles atunci că aceste scene sunt foarte bine regizate. Copiii nu sunt vinovați, ci doar instruiți să joace un rol care să stârnească mila turiștilor. E o formă de supraviețuire, dar și o metodă riscantă, care poate duce ușor la conflicte.
Din acea seară, am fost mult mai atenți. Am dezvoltat un fel de „radar turistic”: când vedeam o femeie cu un copil murdar venind spre noi, ne schimbam discret direcția. Uneori, făceam un ocol mare, alteori intram în magazine. În timp, am învățat regula de aur: cel mai sigur e să nu intri în dialog cu ei și să nu te oprești niciodată.
Egiptul e o țară fascinantă, plină de culoare, istorie și oameni prietenoși. Dar, ca orice loc turistic, are și partea lui mai puțin plăcută. Trebuie doar să știi cum să te comporți și să nu te lași prins în scenarii lacrimogene.
Așadar, dacă ești turist în Egipt și auzi pe cineva spunând „Money, money!”, nu te gândi că urmează o ofertă de reduceri, ci o tentativă de „poveste emoționantă” cu final costisitor. Zâmbește politicos, spune clar „No money!”, păstrează distanța și continuă-ți drumul. E cea mai simplă, sigură și elegantă formă de autoapărare turistică. Sau, cum ar zice Cosmin Avram — expertul în „evitări reușite”: „No money!… și mărește pasul.”