Sari la conținut
Noutăți
Timp Liber

Silva Logistic Services. Grǎdina Raiului din Apuseni, Cheile Râmețului, Vânătările Ponorului, o destinație care nu se parcurge în grabă, ci se trăiește încet, cu privirea pierdută între crestele albe de calcar și albastrul infinit al cerului de munte.

de Iosif Gligor⌖ Alba
Silva Logistic Services. Grǎdina Raiului din Apuseni, Cheile Râmețului, Vânătările Ponorului, o destinație care nu se parcurge în grabă, ci se trăiește încet, cu privirea pierdută între crestele albe de calcar și albastrul infinit al cerului de munte.

Există locuri în România unde timpul nu se măsoară în ore, ci în pași domoli pe poteci de calcar, în bătaia toacei de lemn și în foșnetul fânețelor cosite manual. Așezate în inima Munților Trascău, în județul Alba, comunele învecinate Râmeț și Ponor formează una dintre cele mai autentice și spectaculoase regiuni carstice ale Apusenilor. Legate astăzi de spectaculoasa șosea montană Transapuseana, aceste două lumi rurale își păstrează nealterat farmecul arhaic, oferind călătorului un amestec rar de spiritualitate, adrenalină și liniște deplină.

Călătoria începe firesc dinspre Teiuș, urcând pe Valea Geoagiului, acolo unde pereții abrupți de stâncă se apropie tot mai mult, anunțând intrarea într-un tărâm de poveste. Primul popas este Mănăstirea Râmeț, supranumită pe bună dreptate „Grădina Raiului din Apuseni”. Atestată documentar încă din secolul al XIV-lea, vechea biserică de piatră, parțial îngropată în pământ de aluviunile văii, impresionează prin straturile succesive de frescă și prin atmosfera de reculegere profundă. Alături de biserica nouă, muzeul mănăstirii păstrează icoane vechi, obiecte de cult și un impresionant patrimoniu etnografic adunat din satele moțești din jur.

La doar câțiva kilometri în amonte de mănăstire, natura își arată forța brută în Cheile Râmețului. Apele pârâului Geoagiu au tăiat aici un defileu dramatic în calcarele jurasice, creând portaluri de stâncă, marmite și pereți verticali ce par să atingă cerul. Traseul prin chei este o adevărată aventură. Vara, când debitul apei este scăzut, drumeții înaintează direct prin albia râului sau agățați de cablurile și scoabele metalice fixate în stâncă, chiar deasupra vâltorilor. Pentru cei care preferă să admire abisul de la înălțime, poteca urcă pe Brâna Caprelor, oferind panorame amețitoare asupra întregului canion.

Dincolo de capătul cheilor, peisajul se deschide brusc spre cătunul izolat Cheia, un loc aproape părăsit în secolul trecut, unde doar câteva gospodării răsfirate și acoperișurile tradiționale din paie sau șindrilă mai amintesc de viața aspră, dar liberă, a muntenilor de altădată.

Urcând mai departe pe culmile domoale ale platoului carstic, drumul pătrunde pe teritoriul comunei Ponor. Dacă Râmețul cucerește prin verticalitatea stâncilor, Ponorul fascinează prin deschiderea largă a orizontului și prin arhitectura sa rurală risipită. Aici, satele precum Geogel, După Deal sau Vale în Jos nu au străzi clasice, ci sunt alcătuite din crânguri de case așezate pe coamele dealurilor, despărțite de pășuni întinse, livezi bătrâne și doline adânci.

Comuna ascunde adevărate comori pentru exploratorii răbdători. În satul Geogel, vechea biserică de lemn cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, ridicată la mijlocul secolului al XVIII-lea, stă mărturie meșteșugului dulgherilor moți. Tot aici, natura a sculptat Cheile Geogelului și impresionanta rezervație Vânătările Ponorului, locul spectaculos unde trei pâraie își unesc apele la baza unui perete uriaș de calcar, prăbușindu-se în cascade spumoase înainte de a dispărea misterios în subteran, spre Peștera Huda lui Papară.

A vizita zona Ponor–Râmeț înseamnă a redescoperi simplitatea. Fie că te oprești să stai de vorbă cu localnicii care încă mai cosesc fânul pe pantele abrupte, fie că guști o plăcintă pe lespede sau o bucată de brânză proaspătă la o gospodărie locală, pleci de aici cu sentimentul că ai atins o bucată autentică din sufletul Transilvaniei. Este o destinație care nu se parcurge în grabă, ci se trăiește încet, cu privirea pierdută între crestele albe de calcar și albastrul infinit al cerului de munte.

Fotografie de profil — Iosif Gligor
Despre autor

Iosif Gligor

Pășesc prin viațǎ șlefuind fiecare clipă, până devine artă!

Alba

Articole din Județ