Zeci de mii de românii care lucrează în străinătate s-au întors zilele acestea acasă, să-şi petreacă sărbătorile de iarnă, alături de cei dragi, iar mulți dintre ei, s-au și întors în țările de adopție. Cu un dor nesfârșit de familie și tradiții, merg la biserică, primesc colindători și se așează la masa plină de bunătăți autohtone. Fiind o sărbătoare magică, românii şi nu numai sărbătoresc Crăciunul cu mare fast, cu speranţă, veselie, mâncăruri tradiţionale şi reţete culinare delicioase. Mâncărurile tradiţionale sunt cele mai importante în preajma sărbătorilor de iarnă.
De altfel, pregătirile pentru sărbătorile de iarnă încep imediat după intrarea în post. Obiceiurile de Crăciun debutează cu tăiatul şi, respectiv, pomana porcului din care, în Săptămâna Crăciunului dar și înainte, gospodinele pregătesc preparate culinare din cele mai gustoase, precum: cârnați, caltaboș, tobă, lebăr.
Așa se face că mulți dintre concitadinii noștri plecați la muncă în străinătate s-au întors de sfintele sărbători de iarnă, să petreacă cu cei dragi. Este și cazul Florentinei (Tinuța) Maria Roman – Raț, care a revenit acasă, la părinți, din Italia. Florentina, o localnică din Șimișna, a declarat pentru Transilvania-tv.ro, că în 13 ani de când s-a stabilit în Italia, de sărbătorile de iarnă, n-a mai fost acasă din anul 2007. „Din 2007 n-am mai fost de sărbători acasă”.
Dorul de casă, de părinți, prieteni, de cei lăsați în urmă o copleșește, nu neapărat bucatele tradiționale pe care le pune fiecare gazdă pe masă. „Și în Italia am sărbătorit Crăciunul, avem prieteni, cunoștințe, consăteni, dar nu este ca și acasă; sărbătorim după obiceiurile noastre din țară. Și pregătim mâncarea pe care o făceam și acasă. În Italia, cârnațul are alt gust, nu e gătit pe sobă (la fel ca și la mama acasă nr.) ci pe aragaz, și nici nu este afumat în fumătoria părinților. Sarmale facem întotdeauna, porcul de Crăciun, dar nu ne-a fost dor de o mâncare anume pe care o făcea mama înainte, nouă ne-a fost dor de părinți și de casă. Pe părinți nu-i vedem așa des, dar mâncare avem și acolo pe care o gătim tradițional”. Însă, Florentina spune că atunci când nu reușește să revină în țară de Crăciun, și-a făcut în Italia propria afumătorie. „Când am tăiat porcul în Italia, am afumat cârnații la fel cum îi afumă și părinții acasă, cu fum de la lemne”.
Savoarea gustului de sărbătoare în țară este mult mai accentuat. În Ardeal, obiceiul colindatului este deosebit de important, cu toate că s-a cam pierdut din obiceiul străvechi. Se spune că, cei care colindă, dar și cei care primesc colindători vor avea un an nou prosper. La sate, pregătirile pentru Crăciun încep cu două, trei zile înainte. Gospodinele din Ardeal, spre exemplu, prepară bucatele tradiționale zonei lor: colaci împletiți (pupeze), colăceci, cozonac, ciorbă de perișoare, ciorbă de porc, cârnați uscați și afumați, friptură de porc, supă cu tăiței de casă sau găluști, chiftele, ruladă din carne, salată de boef, sarmale. De pe masa festivă nu poate lipsi tradiționala horincă.
Ea ne-a mai mărturisit că s-a simțit foarte bine de sărbătoarea Nașterii Domnului, însă, este puțin tristă întrucât n-a fost deloc zăpadă, și că în aceste câteva zile, a vizitat și rudele. „Ne-am simțit bine de Crăciun, însă ne pare rău că nu a fost zăpadă să ne putem da cu sania împreună cu fetele. Dar este foarte bine că am fost acasă cu familia, părinții, neamurile în Șimișna și în Ceaca. Am fost și la fratele meu în Bistrița să-l vizităm, în Zalău la frații soțului meu, noi ne întoarcem în Italia după aceste sărbători. De Revelion, am fost la un local din Ileanda, dar mai mult, am rămas în această perioadă scurtă, tot acasă în familie, unde ne-am făcut multe fotografii”.
Cu toate că acum le merge bine și se descurcă, ea recunoaște că a întâmpinat dificultăți atunci când a mers pentru prima dată în Italia. „În 2003 când am mers în Italia ne-a fost mai greu, n-am cunoscut limba, n-am cunoscut pe nimeni, dar în timp ne-am integrat destul de bine. Acum copii merg la școală și am învățat și de la ei limba. Ne descurcăm bine, avem serviciu” a mai spus şimişneanca.
Andreea POCOL