Locul din Tunisia unde sute de mii de turiști vin să admire… liniștea! În orașul Mahdia din Tunisia, vedeta absolută nu este nici plaja, nici hotelul cu brățară all-inclusive, ci un cimitir vechi de peste o mie de ani. Un loc care demonstrează că, uneori, cea mai mare atracție turistică nu este cea care face cel mai mult zgomot, ci cea care te lasă fără cuvinte. La Mahdia, liniștea este principala atracție turistică.
În timp ce în alte stațiuni oamenii se luptă pentru un șezlong, aici vizitatorii se plimbă încet, vorbesc în șoaptă și fotografiază un peisaj care seamănă mai degrabă cu o pictură decât cu un cimitir. La prima vedere, mormintele par împrăștiate la întâmplare. În realitate, toate respectă aceeași regulă sacră: sunt orientate spre Mecca. Cimitirul Marin din Mahdia este unul dintre cele mai emblematice și fotogenice locuri din Tunisia. Se află la extremitatea peninsulei Mahdia, pe promontoriul Cap Africa, între vechiul port fatimid și fortăreața Borj el Kebir. Mormintele albe par să curgă spre Marea Mediterană, creând un peisaj de o frumusețe austeră și aproape poetică.
Ceea ce impresionează cel mai mult nu este însă istoria, ci atmosfera. Albul pietrelor funerare, verdele vegetației sălbatice și albastrul mării și al cerului se întâlnesc într-un decor care pare mai degrabă o meditație asupra timpului decât un simplu cimitir. Mulți vizitatori îl consideră unul dintre cele mai frumoase cimitire maritime din lume.
Și, dacă tot vorbim despre tradiții, modul în care sunt înmormântați tunisienii îi surprinde pe mulți europeni. După deces, înhumarea are loc foarte repede, de regulă în 24-48 de ore. Trupul este spălat ritualic, apoi înfășurat într-un giulgiu simplu, alb. Fără costume elegante, fără bijuterii, fără diferențe între bogați și săraci. În fața eternității, toți pleacă „îmbrăcați” la fel. Mai surprinzător este faptul că, potrivit tradiției, cei mai mulți sunt îngropați fără sicriu, direct în pământ. Trupul este așezat pe partea dreaptă, cu fața către Mecca, iar cei prezenți aruncă simbolic câte trei pumni de pământ peste mormânt.
Privind acele morminte albe, toate atât de asemănătoare, mi-am amintit de o vorbă pe care ar putea-o spune orice ardelean: „No, până la urmă, tot cu mâinile goale plecăm!” Simplitatea este regula de bază, motiv pentru care mormintele tunisiene nu au fotografii, statui impunătoare sau monumente extravagante. Albul și modestia spun tot ce este de spus. Mulți turiști ajung aici din curiozitate și pleacă întrebându-se dacă au vizitat un cimitir sau o galerie de artă în aer liber.
Ca ardelean crescut cu tradițiile noastre, nu puteam să nu compar. La noi, mersul la cimitir este adesea un adevărat eveniment de familie. Se spală crucile, se aprind lumânări, se împart colaci, se schimbă noutăți. În Mahdia, oamenii vin și ei să îngrijească mormintele, dar totul se desfășoară într-o liniște aproape solemnă. Fără grabă, fără agitație. Joia, familiile văruiesc mormintele, se roagă și pleacă. Simplu. Elegant. Fără competiția noastră neoficială despre cine are cele mai frumoase flori artificiale din cimitir.
Poate tocmai acesta este secretul locului. Într-o lume în care toate destinațiile încearcă să fie mai zgomotoase, mai strălucitoare și mai spectaculoase, Mahdia a devenit celebră prin exact opusul: liniște, simplitate și o lecție discretă despre felul în care viața și moartea pot împărți același peisaj superb. Iar dacă Tunisia are un loc unde până și selfie-urile se fac în șoaptă, acela este, fără îndoială, Cimitirul Marin din Mahdia. La Mahdia, liniștea este principala atracție turistică! Nu te simți într-un cimitir, ci într-un loc de contemplare, unde marea și cerul par să vorbească despre trecerea timpului.
