Medicină la capătul lumii (VIDEO-Galerie FOTO)

O poveste autentică de viaţă a unui medic arab stabilit în România. A fugit din calea gloanţelor părăsindu-şi ţara natală, iar acum face medicină de performanţă în cea mai săracă zonă a judeţului Sălaj.  Originar din Palestina, a lăsat în urmă nisipul deşertului pentru peisajul mioritic din Ardeal. Nu a ajuns în ”ţara făgăduinţei”, dar este mulţumit de locurile care l-au adoptat. Cel mai mult s-a ataşat de oameni, pentru care munceşte cu program non-stop, ori de câte ori este solicitat. S-a obişnuit cu obiceiurile din zonă, atât cu cele bune cât şi cu cele mai neprietenoase, iar meseria l-a făcut celebru în cele din urmă. Oamenii îl consideră pe doctorul arab un dar de la Dumnezeu şi spun că un astfel de noroc poate da cel mult o dată-n viaţă peste ei
Doctorul Basaleh Saleh Ayoub practică medicina de familie în cel mai îndepărtat loc din Sălaj, la 100 km de oraşul reşedinţă de judeţ Zalău, în comuna Zalha. A ajuns “la capătul lumii” cum i se mai spune localităţii, iar ultimele cătune al comunei, Valea Lungă sau Valea Hranei, mai pot fi denumite “final de linie”, pentru că doar vulturul mai are loc de întors. Relieful zonei este unul sălbatic, cu dealuri abrupte şi văi strâmte, iar deplasarea prin localităţile comunei, de multe ori poate deveni aventură.

Drumurile spre cătune sunt de multe ori impracticabile, mai ales în anotimpurile reci când se poate circula greu chiar şi pe jos. Satele sunt răsfirate cu multe case părăsite şi populaţie îmbătrânită. Este locul unde nimeni, sau aproape nimeni, nu şi-ar dori să aibă o slujbă în medicină, la 70 de km distanţă de cel mai apropiat oraş cu spital. Şi totuşi, doctorul arab a hotărât să rămână aici.

În anul 1992 părăseşte Fâşia Gaza pe cont propriu pentru a studia medicina în România. A terminat cu brio UMF Cluj Napoca, universitate căruia medicul arab spune că-i datorează totul. În ultimul an de studenţie o cunoaşte pe Ioana, o româncă din Băbeni-Sălaj care-i va deveni consoartă.

După venirea pe lume a celor doi copii, doctorul a plecat împreună cu familia înapoi în Palestina. Sistemul sanitar românesc nu permitea profesarea meseriei de medic celor care nu aveau cetăţenia română. Revine în România în 2003, sătul de război şi de gloanţele, care de multe ori se opreau chiar în uşa cabinetului medical din ţara natală. Pentru siguranţa familiei, se hotărăşte să părăsească definitiv Fâşia Gaza.

România. Revenit în ţară, doctorul Basaleh Saleh Ayoub susţine examenul de rezidenţiat şi câştigă dreptul de a profesa, asta după ce a fost modificată legea sănătăţii. Din 2009, încep marile schimbări în plan medical. După aproape şase ani în care a muncit mai mult ocazional, prin ţară dar şi în Egipt, un consilier din Zalha îi propune să practice medicina de familie în comună.

A acceptat invitaţia ca pe o provocare, iar greul abia era pe cale să înceapă. Dispensarul nu avea aparatură medicală şi nici autorizaţii de funcţionare, iar pe deasupra a primit şi o amendă  din partea DSP Sălaj, aşa ca de ’’Bun venit!’’. Aproape din nimic, pe proprii bani, doctorul a făcut ca în nici patru ani de zile, dispensarul să arate impecabil, cu nuanţe de miniclinică. Stomatologie, farmacie, aparatură de ultimă generaţie în sălile de tratament, sunt doar câteva dintre realizările doctorului Basaleh Saleh Ayoub. Realizări, vizibile fizic.

Realizările adevărate sunt cele care se văd mai puţin. Sănătatea oamenilor este mai presus de orice, pentru medicul palestinian. Dacă până mai ieri pentru orice problemă, fie şi o perfuzie, localnicii băteau sute de kilometri la Zalău sau Cluj, astăzi majoritatea nevoilor medicale îşi găsesc rezolvarea la dispensarul uman.

Dr. Basaleh: ’’Sunt din ce în ce mai puţine cazurile care trebuie transferate mai departe, de regulă trimitem mai mult urgenţele chirurgicale. Cu restul ne descurcăm aici. Un medic poate fi bun şi în vârful dealului!’’

În ultima perioadă numărul consultaţiilor oferite de medicul palestinian s-a triplat. Pacienţii din localităţile alăturate comunei Zalha s-au prins repede că  arabul face treabă bună în medicină. Aproape zilnic, apar solicitări noi în localităţi nearondate, cum ar fi Recea, Ciubanca, Ciubăncuţa, Văleni, Poiana Onţii sau Bezded. Toate sunt la distanţe de peste 10 km, în condiţiile unui drum practicabil cel mai adesea pentru  căruţe.

Deşi abia mai face faţă solicitărilor, doctorul Basaleh este hotărât să rămână definitiv în Zalha, în ciuda condiţiilor de teren în care profesează. Are şi planuri imediate pentru viitor. Cât de curând va dota dispensarul cu un EKG şi un ecograf pentru investigaţii mai complexe şi un diagnostic mai precis.

Tradiţiile locului, horinca de prune din Sălaj sau mămăliga cu tocăniţă de pui, sunt câteva dintre lucrurile care au ajuns sufletul doctorului Basaleh. Ce nu poate refuza este şpaga. Asta nu pentru că s-ar fi adaptat obiceiurilor româneşti, ci pentru a nu supăra pacientul. Zece ouă sau un litru de lapte, a învăţat că e musai să le accepte, chiar dacă nu are nevoie de ele. Ca un paradox, cutuma românească a intrat în reţeta de tratament şi are succes mai mult pentru bolnav decât pentru doctor. De asemenea, în lista de medicamente intră şi un păhărel mic de horincă, mai ales pentru bunicii obişnuiţi cu tăria, indiferent de diagnostic.

Mircea Mureşan

 

Fii primul care comentează!