Satul cu oameni de lut (VIDEO-Galerie FOTO)

Amintirile copilăriei. Uliţa plină de oameni. Cireada vitelor care umple drumul spre locul de păscut. Cuptorul de pâine şi biserica în slujba de duminică. Câteva din imaginile rămase vii în memoria unui copil crescut în satul tradiţional maramureşean. O întoarcere în timp. Lucruri şi oameni dedemult, aduşi în propriul sat, cel al copilăriei şi nu oriunde ci tocmai în casa unui artist care a trait acele vremuri. Şi nu oricum. Încremenite în lut.

Dincolo de amintirea vie, lumea satului autentic a prins viaţă într-un mod pe cât de ciudat pe atât de real, în forme şi ipostaze redate în lutul cel de toate zilele. Este vorba de un artist care îşi deapănă amintirile nu în proză sau jurnale personale ci în statuete de lut modelate punctual cu vremurile anilor din copilărie.

Artistul Leş Daniel a simţit lutul din copilăria fragedă, începând cu mersul desculţ pe uliţa prăfuită sau proaspăt udată de ploaie, mai apoi prin câmpul unde păşteau bivolii şi pădurea de la marginea satului. Satul românesc a dat naştere veşniciei după cum spunea Lucian Blaga dar şi năravurilor oamenilor. Acestea din urmă amestecate cu personalitatea şi felul de a trăi în mod natural au fost lucrurile deloc uitate de  artist, cu fantezia şi imaginaţia curată, crescut în casa veche din satucul maramureşean Tulgheş  fără internet sau cablu TV.

O ceartă peste gard între două vecine, viaţa normală în gospodărie sau momentele mai sobre din viaţa sătenilor, toate au fost readuse şi puse bine în statuetele din lut. Aproape că nu a rămas situaţie sau personaj din micul sătuc de baştină al artistului, care să nu fie eroul unei întâmplări sau purtătorul unei poveşti bună de spus la gura sobei.

Felcerul satului care umbla la dinţii oamenilor cu cleştele de cuie, spovedania sub patrafirul preotului, prietenia legată la un joc de cărţi sau gândurile unui cioban ranchiunos sunt doar câteva scene din satul tradiţional readus  şi aşezat în lutul din ogor.

Dacă vremurile şi destinul au întors din drum mersul liniştit al unei lumi de basm, al unui sat plin de amintiri, artistul ceramist a adus acest sat cu oameni şi întâmplări tocmai în casa personală construită la oraş. Uşa acestei case desparte două secole, două lumi. Odată trecut, pragul casei este o veritabilă maşină de călătorie în timp. În timpul satului românesc.

Fii primul care comentează!