Expoziţie de picturi vii, realizate cu bacterii, în laboratoarele Universităţii Sapientia, la Miercurea Ciuc

Expoziţie de picturi vii, realizate cu bacterii, în laboratoarele Universităţii Sapientia, la Miercurea Ciuc
O expoziţie de picturi realizate cu bacterii nepericuloase, în laborator, de către profesori de la Universitatea Sapientia şi elevi de clasa XII-a a fost vernisată, joi, la Miercurea Ciuc. Spre marea dezamăgire a „pictorilor”, lucrările „vii” sunt efemere, durată lor de viaţă fiind de cel mult trei săptămâni.

Ideea laboratoarelor de „picturi vii” aparține lui Máthé István, conferenţiar doctor la Departamentul de Bioinginerie – Facultatea de Ştiinţe Economice, Socio-Umane şi Inginereşti de la Universitatea Sapientia – filiala din Miercurea Ciuc.
El a dezvăluit că, în urmă cu un deceniu, a văzut în străinătate un poster cu logouri viu colorate realizate cu ajutorul bacteriilor şi chiar cuvinte scrise astfel.
„Am fost încântat de idee şi am început să o aplic la ore, cu studenţii. De la un an la altul am avut mai multe bacterii, mai colorate și picturile noastre vii au ieşit din ce în ce mai reușite. Știind că durata lor de viață nu este mare, le-am fotografiat și am făcut felicitări pe care, cu diferite ocazii, de Paşte sau de Crăciun, studenţii le-au dăruit colegilor şi profesorilor lor”, a relatat el.
Expoziția, care anul trecut era un eveniment inedit în România, pare să devină tradiție, iar interesul pentru „picturile vii” a crescut. Anul acesta, 223 de elevi din clasele terminale de la liceele din Miercurea Ciuc s-au înscris la neobișnuita activitate de laborator intitulată „Să pictăm cu bacterii”.
Pentru început, profesorii le-au înlăturat temerile, că toate bacteriile sunt „rele, aduc boli, infecții și omoară oameni”.
Astfel, elevii au aflat că o mulțime de bacterii sunt nepericuloase, că în corpul fiecăruia există de zece ori mai multe celule microbiene decât celulele proprii, majoritatea responsabile de buna dezvoltare şi funcţionare a organismului.
„Majoritatea bacteriilor sunt folositoare, chiar esențiale pentru om. Dacă bacteriile ar dispărea de azi până mâine, ar trebui să renunțăm la produsele lactate fermentate – unt, smântână, iaurt sau brânză –, la pâinea și cozonacii crescuți cu drojdie, sau la murăturile bunicii. Și la foarte multe produse farmaceutice, care se obțin pe căi biotehnolologice folosind culturi bacteriene selecționate, cum ar fi enzimele, proteinele, aminoacizii sau hormoni ca insulina, de exemplu”, le-a spus Máthé István.
După instructajul de protecția muncii specific laboratoarelor de microbilologie, elevii au putut da frâu liber imaginației creatoare.
Atent supravegheați de profesorii universitari de specialitate, de masteranzi și doctoranzi, adolescenții au „pictat” cu bacterii de mărimi microscopice, după modele desenate de ei pe hârtie, amplasate sub cutiile transparente din sticlă.
Cu ajutorul unor instrumente sterile, elevii au aplicat bacteriile, care aveau să capete culori diferite, pe mediul de cultură, gelul hrănitor pus în cutiile rotunde şi transparente. Niciunul nu a ştiut ce va ieşi în final, pentru că bacteriile microscopice devin vizibile abia după ce se înmulţesc, adică după după 24 până la 48 de ore.
„Dacă pui o mie de bacterii una lângă cealaltă, abia vor acoperi un milimetru. Dar, după ce se înmulţesc pe mediile de cultură sterile pe care au fost pictate, vom avea de a face cu miliarde de celule, care devin vizibile şi cu ochiul liber şi astfel picturile vii devin colorate. Culoarea este dată de pigmenţii bacteriilor, unii sunt roşii, alţii sunt galbeni sau portocalii”, a explicat Máthé István.
După două zile, cele aproximativ 460 de creaţii – flori, fluturi, animale, portrete, peisaje – au făcut, joi, obiectul unei expoziţii deschisă în aula Universităţii Sapientia din Miercurea Ciuc.
Singurul regret al participanților este că durata expoziției de picturi vii este foarte scurtă. Conferențiarul Máthé István le-a explicat că, după trei-patru zile, bacteriile nu mai cresc şi dacă sunt ţinute la temperatura camerei rezistă o săptămână, după care mediul se usucă şi bacteriile mor. La frigider, însă, rezistă chiar și două-trei săptămâni.
Rolul evenimentului a fost de a le face cunoștință elevilor din anii terminali cu laboratoarele de micobiologie, să vadă cu ce aparatură performantă se lucrează, pentru că unii dintre ei ar putea deveni curând studenții Universității.
„Pe de altă parte, ne-am propus să le vorbim despre miroorganisme dintr-o altă perspectivă, una pozitivă, pentru că, de obicei, celor care aud de bacterii, întotdeauna le vin în minte numai boli și infecții. Însă majoritatea bacteriilor sunt folositoare, chiar esențiale pentru om”, a conchis conf.dr. Máthé István.
Evenimentul a fost organizat de Departamentul de Biochimie şi Bioinginerie şi cel de Ştiinţe Alimentare din cadrul Universtăţii Sapientia din Miercurea Ciuc.  (Foto: Sipos Szabolcs, András Előd)

Daniela MEZEY

Fii primul care comentează!