Credinţa populară – Brânduşele anunţă toamnă lungă iar şoarecii iarnă grea (VIDEO-Galerie FOTO)

Pe Valea Someşului prognoza meteorologică vine şi din înţelepciunea populară iar principalii vestitori ai anotimpurilor sunt şi ei vechi de când lumea. În luna octombrie putem zări privelişti parcă desprinse dintr-un peisaj mai degrabă de primavară decât de toamnă în care brânduşele sunt „vedetele” iar întreg spectacolul plin de culoare e semn de toamnă lungă şi caldă.  Dacă toamna îşi trădează felul prin câmpurile de flori, iarna se lasă ghicită de cu totul alţi  „meteorologi”. Bătrânii satelor ştiu ce au de făcut când găsesc grăunţe de porumb sus pe vârful căpiţei cu fân sau printre cartofi în pământ. Este semn de iarnă grea.

Din bătrâni se spune că dacă în această perioada de toamnă, sunt brânduşe pe câmp, înseamnă că toamna v-a fi lungă şi frumoasă. Localinicii cred în aceste superstiţii şi sunt siguri pe ei când declară că pe bune toamna o să fie lungă, şi că n-o să ningă degrabă. Dar sunt, totuşi, şi persoane pesimiste care nu vor să creadă în ruptul capului în aceste „semne” oarecum neobişnuite pentru această perioadă.
Oamenii parcă melancolici îşi amintesc cu drag de vremurile pe care le trăiau când erau şi ei, la rândul lor odrasle.

„Cân eram coptil şi apăreu brânduşi, să anunţa că v-a fi tomnă lungă în perioda asta. Amu nu să pote şti precis, da aşe spun bătrânii” ne-a mărturisit melancolic după vremurile de odinioară, Pamfil, un băştinaş de-a locului în localitatea Şimişna.
Genoveva o altă găzdoaie, a mărturisit şi ea: „brânduşile înseamnă toamnă lungă frumoasă, n-a ninje până-n sara se Crăciun, is sigură. Şi mălin alb am văzut înflorit, şi aşe zâceu mai bătrâni ca noi, că a fi tomnă lungă lungă. Am văzut brânduşi, dar nu mă tot duce să-mi aduc să pun în pahar”.
Badea Ion, din vecini, îşi aminteşte şi el de copilărie când zburda pe câmp precum un mieluşel: „când eram copil şi era aşe tomnă lungă, merjem pă la câmp şi erau brânduşi târzâu toamna şi îi zâce toamna li Sânmihai, aducem brânduşi şi dădem şi la altii ş-api să bucurau”.
Pe aceleaşi considerente merge şi o altă localnică, Nastasia pe numele ei: „zâce că a şi tomnă lungă, vara li Sânmihai, aşe era din bătrâni, era tomnă lungă cald, ia aşe cum o fost astâzî, amu Dumnezo şti cât a şi, nu putem şti noi cât a şi”.
De asemenea, această toamnă târzie are o însemnătate aparte „vara lui Sânmihai” cum o numesc concitadinii, şi este binevenită pentru cei care nu au reuşit să-şi adune bucatele de pe câmp, într-un cuvânt, „toamna slăbănogilor”.
Brânduşa are legenda ei. Se spune că brânduşa de primăvară şi brânduşa de toamnă au fost două surori frumoase, alungate de mama lor vitregă. Pe una a alungat-o într-o primăvară timpurie, iar pe alta într-o toamna târzie. Văzându-le necăjite, Dumnezeu le-a prefăcut în flori. De atunci, ele se tot caută fără să se poată întâlni vreodata. Una, este floarea celor vii care înfloreşte primăvara, iar cealaltă, floarea celor morţi care înfloreşte toamna.
Se mai spune, de asemenea, că cine va aduna brânduşe de primăvară şi la va uni în cunună cu cele de toamnă, ca ele să-şi spună dorul, apoi le va da drumul pe apă, face faptă bună, pentru care Dumnezeu îi va ierta multe păcate.

Obiceiurile şi superstiţiile din bătrani, au şi ele însemnătatea şi rolul lor. Astfel, se spune că cine găseşte grăunţe de porumb în căpiţele or clăile cu fân toamna, înseamnă că iarna ce bate la uşă, v-a fi geroasă şi grea. De această părere sunt mai mulţi localnici.
Veronica o localnică ne-a împărtăşit din învăţăturile ei că, atunci: „când să suie pa captiţă, pa vejii, fân, în claie cu fân sunt şoreci şi strâng depozit de graunţă, îi iarnă gre”, iar în completarea celor spune de aceasta, vine şi Alexandru, un alt gospodar: „am carat fân astâzî, după ce m-am suit pa claie, erau plin de graunţă pa claie deasupra. Graunţăle însamnă că-i o iarnă forte gre, când afli graunţă aşe deasupra clăii. Nu în tăt anu, când nu-i iarnă gre, nu, aşe să zâce din batrâni, numa când îi iarnă aşe mai gre. Zâce că să avem grije că a şi iarnă tare gre. Amu om vede noi cum a şi pa când ninje, să vedem”.
Totodată, în perioada când oamenii scot culturile de cartofi şi de asemenea găsesc grăunţe, înseamnă acelaşi lucru, iarnă grea. Oamenii spun că aceste semne de cele mai multe ori ”puşcă şi seamănă cu ce zic domnii la televizor”, în rubrica meteo.

Andreea POCOL

Fii primul care comentează!